Rezervatia fosilifera de la Lapugiu de Sus
Un nou punct de interes ar putea sa apara la anul pe harta turistica a judetului Hunedoara. Este vorba despre rezervatia fosilifera de la Lapugiu de Sus. Deocamdata, desi a fost declarata arie protejata de importanta geologica, rezervatia nu are un custode, care sa asigure paza zonei si sa o protejeze de turistii amatori de suveniruri paleontologice. Mai rau, una dintre zonele in care fosilele sunt usor de gasit este impanzita de gunoaie aruncate de localnici.
In loc sa fie o zona turistico-stiintifica special amenajata, rezervatia fosilifera de la Lapugiu ramane la stadiul unui biet paraias ce aduce cu el gunoaiele aruncate de localnici
Daniel Iancu, purtatorul de cuvant al Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva (MCDR), spune ca, de-a lungul actualei Vai a Muresului, intre Muntii Metaliferi (la nord), Muntii Poiana Rusca si Muntii Sebesului (la sud), se gasea una dintre depresiunile prin care Marea Miocenului mediu, din regiunea Panonica, era in legatura cu marea din Depresiunea Transilvaniei. Daniel Iancu adauga ca date detaliate despre depozitul fosilifer de la Lapugiu au fost publicate intr-unul dintre numerele revistei „Sargetia”, din 1983. In articolul semnat de Marcela Balazs, cercetator stiintific in cadrul Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva, este mentionat faptul ca in zona Lapugiu de Sus s-a dezvoltat o fauna marina luxurianta, caracteristica perioadei numita Badenian. Se gaseau aici corali, briozoare (nevertebrate acvatice cu aspect de muschi), brachiopode (un tip de scoici), echinoderme (stele si arici de mare), dar mai ales moluste si foraminifere (protozoare care se „imbraca” intr-o cochilie din calciu sau din siliciu). Nisipurile, gresiile si argilele nisipoase din zona au pastrat un numar foarte mare de exemplare, intr-o varietate mare de forme si intr-o stare de conservare foarte buna.
Peste 1.400 de specii fosile de melci si scoici
   Specialistii in paleontologie spun ca, in depozitul de la Lapugiu de Sus au fost identificate peste 1.400 de specii fosile, cu exceptia foraminiferelor, iar intre acestea predomina gasteropodele (moluste sau melci cu cochilie). Primele studii referitoare la punctul fosilifer de la Lapugiu de Sus au aparut inca din 1780. Prima monografie a descoperirilor de aici ii apartine lui M. Hornes si a fost publicata intre 1856 si 1870. Apoi urmeaza lucrarile lui Neugeboren (intre 1846 – 1872) si Boettger (1896 – 1905). In cele din urma, in colectia Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane au ajuns, alaturi de molustele fosile de la Buituri si Costei, si moluste care provin din punctul fosilifer de la Lapugiu de Sus. Este vorba despre binecunoscutele gasteropode (melci) si lameliibranhiate (scoici), care reprezinta 32 de familii si 41 de genuri. In total, peste 650 de exemplare, care au fost colectate de Iosif Mallasz, vreme de doi ani, la inceputul secolului trecut, in 1904 si 1905. Potrivit reprezentantilor MCDR, 16 specii descoperite la Lapugiu de Sus nu au fost mentionate in nicio lucrare de specialitate vreme de cateva zeci de ani.
Vanzarea fosilelor este ilegala
   Sefa Agentiei pentru Protectia Mediului Hunedoara (APM), Georgeta Barabas, spune ca Ordonanta de Urgenta numarul 57 din 2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice mentioneaza, la articolul 49, ca fosilele sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural. Conform legii, ele trebuie pastrate, comercializarea lor fiind interzisa, cu exceptia cazurilor in care exista avizul autoritatilor de mediu si al Academiei Romane.
Reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului au mentionat, anterior, ca legea amintita nu mentioneaza alte interdictii, insa situl fosilifer de la Lapugiu este recunoscut drept o zona de unde foarte multa lume si-a luat un suvenir de-a lungul anilor, inca de cand situl a fost identificat si cercetat de paleontologi. Nu o data, turistii veniti in excursie intrebau la Primarie unde anume este situl, mergeau pe vale, iar de acolo isi alegeau „pietrele” dorite. La Politie nu a ajuns insa nicio sesizare. Potrivit legii, in momentul in care localnicii sau turistii le gasesc, fosilele ar trebui duse la Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva, care are si o sectie de stiintele naturii.
Arie protejata fara administrator
Directoarea Agentiei pentru Protectia Mediului Hunedoara, Georgeta Barabas, adauga ca situl, care este declarat arie protejata de importanta geologica in baza Legii 5 din 2.000, ar trebui sa aiba un custode, insa din cauza birocratiei, care presupune si cheltuieli legate de intocmirea si depunerea actelor necesare, eventualii doritori renunta sa mai aplice in acest sens. „Custozii sau administratorii ar avea obligatia de a asigura chiar si paza la asemenea situri, insa majoritatea ariilor protejate din judet nu au, in acest moment, un administrator. Asta pentru ca procedura de atribuire a Ministerului de resort este acum destul de greoaie. Singura perioada in care au fost solicitate custodiile pentru toate ariile protejate a fost atunci cand competenta de atribuire a acestora a fost la agentiile judetene. Ulterior, aceasta competenta a fost transferata la nivel regional si apoi la nivel national”, explica Georgeta Barabas.
